Generația care tocmai a ieșit de pe băncile școlii sau cea care va ieși, anul acesta, pot fi numite pe bună dreptate ”generații de sacrificiu”. Pandemia Covid-19, care nu s-a terminat încă, e o piedică în calea găsirii unui loc de muncă. Joburile sunt mai puține, unele domenii au fost nu doar atinse, ci de-a dreptul zdruncinate de pandemie, iar lipsa de perspectivă e o sintagmă foarte actuală, poate mai actuală decât oricând.
În aceste condiții, mai ales aceste două generații, dar nu numai, sunt puternic afectate când vine vorba de găsirea unui loc de muncă, relevă un studiu recent realizat de Frames, la comanda Best Smart Consulting.
Chiar dacă joburi sunt, după cum se poate vedea la o simplă căutare pe JobRadar24, acestea sunt fie prea specializate, astfel că un absolvent nu ar avea experiența de a putea lucra pe o astfel de poziție, fie la polul opus. Sunt și multe joburi din sfera îngrijirii vârstnicilor, prea puțin atractive pentru cei foarte tineri.
Dar să vedem ce își doresc tinerii, ce fel de joburi caută ei și ce așteptări salariale. Studiul, citat de Startup Cafe, arată că tinerii absolvenți sunt foarte conștienți de lumea în care trăiesc și nu au așteptări nerealiste. 8 din 10 tineri spun că absolvirea școlii nu este de ajuns ca să își găsească un loc de muncă.
Înainte de pandemie, mulți absolvenți își găseau rapid un prim loc de muncă în special în HORECA, servicii, construcții, retail, participau la stagii de pregătire în companii sau, în cel mai fericit caz, porneau pe calea antreprenoriatului. Acum, însă, opțiunile de angajare sunt mult mai limitate.
Conform rezultatelor barometrului "Tinerii si locurile de muncă. Ce își doresc, unde vor să lucreze", 78,9% dintre respondenți sunt în căutarea unui loc de muncă sigur, cu contract de muncă pe durată nedeterminată și numai 16% mai sunt dispuși să lucreze pe forme de colaborare. Mai cu seamă văzând cu ce probleme s-au confruntat părinții lor în pandemie, aceștia își doresc, pe cât posibil, siguranță.
S-a mai observat un fenomen interesant. Dacă tot mai mulți angajați care au gustat din beneficiile muncii remote își doresc pe viitor să mai lucreze în acest regim, tinerii nu par atrași de această posibilitate. 52,6% dintre ei își doresc un job de birou, la care să meargă în fiecare zi, în timp ce numai 14,5% și-ar dori un loc în care să aibă muncă de teren.
”Surprinzător este faptul că doar 32,9% dintre cei chestionați își doresc un job la distanță, altfel spus să lucreze de acasă. Acest lucru arată că, după restricțiile din 2020, tinerii își doresc tot mai mult un loc de muncă în care să interacționeze cu colegii. Sunt dornici să iasă din casă’’, afirmă Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting.
Când vine vorba despre propria pregătire, tinerii știu că școala e doar un prim pas și că aceasta trebuie urmată de un training, curs de specializare etc.
Întrebați în ce domeniu și-ar dori să lucreze, mulți dintre tineri au menționat, printre altele, domeniile marketing (8,9%), evenimente (8,3%), vânzări (6,5%), turism (6,5%), IT (6%), administrație (6%), cultural (6%).
De menționat e faptul că, înainte de criză, domeniile preferate erau jurnalismul și imobiliarele, care acum nu prea mai suscită interes.
”În schimb, a crescut semnificativ dorința de a lucra în antreprenoriat (13,7%) - un semn că, la nivel declarativ, mulți tineri au idei și vor să dezvolte afaceri - și în zona de social media – influencer/ blogger/vlogger (7,7%), un fenomen care atrage tot mai mulți tineri din România’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
O surpriză plăcută este aceea că tinerii se dovedesc a fi realiști în privința salariului pe care pot să îl primească, având în vedere nivelul de pregătire.
Cei mai mulți dintre respondenți (39,5%) se așteaptă la un salariu între 2500 și 3500 lei. 27,6% și-ar dori un salariu între 3500-4500 lei și numai 15,8% se așteaptă la un salariu peste acest nivel.
17,1% dintre respondenți s-au declarat dispuși să lucreze pe un nivel salarial minim, între 1500 și 2500 lei.
"Așteptările salariale, opiniile privind educația și pregătirea pentru job, opțiunile privind domeniul în care și-ar dori să lucreze, toate aceste elemente arată că tinerii din 2021 sunt mult mai pregătiți pentru realitate decât în trecut. Sunt mai maturi, mai conștienți de ceea ce reprezintă, și își doresc siguranță și perspectivă.
O generație dispusă să se specializeze, să urmeze cursuri de pregătire, să se perfecționeze. O rază de speranță, în condițiile în care România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința participării angajaților la cursurile de educație și training’’, a declarat Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting.
Datelor Eurostat arată că numai 1,6% dintre angajații din România (în majoritate tineri) au urmat cursuri de formare profesională, în 2019. În Suedia, de exemplu, procentul este de 37%, în Elveția de 39,4%, iar media la nivelul Uniunii Europene este de 14,8%.
În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.
O altă statistică neașteptată arată că nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%).
Spre comparație, 57,5% dintre suedezi au procedat la fel, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.
Din studiul realizat pe 250 de tineri cu vârste cuprinse între 18 – 26 de ani reiese că mulți vor să se îndrepte spre IT. O decizie inspirată, în contextul în care acesta este și domeniul în continuare cel mai bine plătit.
De la an la an au crescut însă și salariile celor care lucrează în fabricile de tutun şi din silvicultură, arată cele mai recente date oficiale, citate de Ziarul Financiar.
La polul opus al clasamentului evoluţiei salariilor se află joburile din transporturile aeriene, cu o scădere de mai mult de 29% în februarie 2021 faţă de aceeaşi lună din anul precedent.
Salariul mediu net pe economie a ajuns, în aprilie, la 3.365 lei, în scădere cu 0,9%, faţă de luna precedentă, însă în creştere cu 5,1% faţă de aceeaşi lună din anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Rata şomajului a ajuns în luna aprilie la 5,7%, în scădere cu 0,1% faţă de luna similară din 2020, arată datele Institutul Naţional de Statistică (INS).
De asemenea, numărul şomerilor în vârstă de 15-74 de ani estimat pentru luna aprilie a anului 2021 a fost de 474.000 de persoane, în scădere faţă de luna precedentă (485.000 de persoane).
Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,6 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,0% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,4% în cazul celor de sex feminin).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,6% pentru luna aprilie 2021 (4,9% în cazul bărbaţilor şi 4,2% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 75,4% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna aprilie 2021, conform INS.