Umorul nu ar trebui sa lipseasca din nicio organizatie, indiferent de politica pe care aceasta o promoveaza. O atmosfera rigida, un cadru prea strict de interrelationare nu pot fi niciodata bazele construirii unei politici optime de comunicare in cadrul organizatiei. Pe de alta parte, un cadru prea deschis in care limitele nu se mai intrezaresc poate duce la conflicte sau haos. In concluzie: cat de serios ar trebui sa privim umorul la serviciu si cat de lejer putem vedea seriozitatea gasita acolo? 

Deoarece foarte multi angajati parasesc o organizatie din cauza incapacitatii lor de a se adapta stilului si atmosferei grupului de munca sau de a se intelege cu ceilalti colegi, umorul personal a devenit un element important pentru departamentul de HR. Cand au fost intrebati despre calitatile unui angajat eficient, administratorii seniori precum si personalul de la HR au considerat umorul ca fiind o caracteristica importanta a unui viitor angajat.

„Umorul exista in fiecare, insa important este sa stii cum sa-l scoti din individ, sau sa afli cat de mult este dispus acesta sa arate. In timpul interviului de selectie verificam, pe langa celelalte aspecte importante, si flexibilitatea, toleranta si capacitatea de adaptare a individului. De exemplu, putem schimba brusc atmosfera interviului pentru a sesiza modul si viteza de adaptare, precum si timpul de reactie pe care individul il are. Din punctul meu de vedere, omul se adapteaza la grup, dar aceasta adaptare depinde mult de informatiile pe care i le prezinti depre viitoarea sa echipa.” - Dan Gafiteanu - HR Consultant – SYNYGY.  

Si de ce ar fi umorul un element important la serviciu? Raspunsul este simplu: el faciliteaza comunicarea, construieste relatii, reduce stresul, ofera perspective si promoveaza prezenta si energizeaza colectivul.

Prin intermediul umorului un angajat sau angajator poate comunica cu ceilalti fara sa isi modifice natura relatiei pe care o are cu acestia. De exemplu, cand un coleg afiseaza pe biroul sau un anunt de genul: “O dezordine creativa este mai buna decat statul degeaba”, mesajul sau este unul clar, iar comunicarea este facuta cu umor, prin urmare, cu mai putin stres.

Dezvoltarea spiritului de echipa si a efortului colectiv la munca poate fi usurata prin folosirea umorului. Panouri de afisaj, email, memo-uri intre birouri, mesagerie vocala etc., toate acestea pot oferi un mediu prin care putem imparti umorul cu colegii. Glumele de birou care nu iau munca in serios ne dau prilejul de a deveni mai apropiati de ceilalti.

De cele mai multe ori munca este asociata cu stresul si se stie ca acesta din urma poate duce la scaderea productivitatii, absenteism, imbolnavire etc. Umorul reprezinta o “gura de aer” necesara revigorarii starii generale a grupului si aceasta pentru ca ii face pe indivizi sa se simta bine, sa se relaxeze. In momentul in care umorul este perceput, stari precum depresia, furia si anxietatea dispar.

Umorul asociat inevitabil cu rasul reduc stresul, activand sisteme psihologice ce includ musculatura, caile respiratorii, cardiovasculare si osoasele. Rasul a fost catalogat ca fiind “jogging-ul organelor interne”. Cand radem ne simtim mai bine fizic, si dupa ce radem ne simtim mai relaxati si usori. Mai mult decat atat, umorul ne scoate din starile de stres si ne canalizeaza gandirea catre altceva.

Glumele ajuta la scaderea nivelului de stres si aduc grupului multe beneficii. Insa, mare atentie la limitele acestuia! Exista riscul ca o gluma facuta in grupul de colegi sa ofenseze pe cineva.

Exista o mare diferenta intre ceea ce un barbat si o femeie considera amuzant sau ofensator. De asemenea, o serie de aspecte fizice, cum ar fi inaltimea, greutatea, culoarea pielii sau a parului etc. pot fi caracteristici pe care persoana care le detine nu le vede amuzante in glumele facute de colegi.

Ca atare, granita dintre umor si ofensa este foarte fragila. Dar cum pot angajatii sa isi reduca nivelul de stres prin glume fara sa produca neplaceri emotionale altora?

Analiza mesajul transmis – inainte de a spune o gluma gandeste-te daca mesajul ascuns al acesteia nu poate deranja pe nimeni. Asta daca nu te folosesti de umor doar pentru a comunica ceva ce nu ai avea curaj sa spui fara “acoperirea” glumei.
Evita subiectele delicate – nu face glume care au ca subiect o tema controversata sau care pot rani pe cineva, cum ar fi de exemplu: moartea, politica, dizabilitatile fizice, hartuiala sexuala sau rasiala.
Asigura-te ca stii cui ii spui o gluma – inainte de a amuza audienta, fi sigur ca toti cei care iti aud gluma iti sunt cunoscuti. Risti ca printre ei sa se afle si persoane care sa nu guste umorul tau si il pot considera agresiv. Daca nu esti sigur ca toti cei prezenti accepta stilul tau de gluma, mai bine nu o spune.

Intr-un grup de persoane solid, in care comunicarea este directa, umorul isi are rolul sau in intarirea echipei. Hazul de necaz, ridicarea moralului unei persoane prin gluma ajuta la mentinerea unei cote optime a psihicului general al colectivului. Tocmai din acest motiv, foarte multe companii permit angajatilor lor sa foloseasca diferite sisteme de comunicare electronice prin care pot circula glume sau bancuri care sa le anime ziua incarcata de munca. Alte firme dispun chiar de un site propriu in care angajatii pot posta, pentru restul colegilor lor, diferite comentarii sau glume cu subiecte variate. Singurul risc care poate aparea este acela ca unele persoane sa nu accepte anumite glume si atunci dorinta de relaxare si amuzament este compromisa de o stare de disconfort.