Cu toate ca exista nenumarate cazuri in care locul de munca este unul placut, in care mergi cu placere, exista totusi anumiti factori care intervin in activitatea de rutina si provoaca, ceea ce specialistii numesc boala secolului: stresul. Cu cat nivelul de stres este mai mare, cu atat angajatul incepe sa se confrunte cu probleme si la locul de munca (oboseala, pierderea capacitatii de concentrare, scaderea performantelor, iritare, demoralizare, pierderea interesului pentru activitatile de la birou etc.).
Desi multi specialisti considera ca stresul este natural, intensitatea cu care acesta se manifesta, in cazul multor angajati, transforma aceasta stare in una negativa, cu efecte puternice in viata profesionala, dar si personala a acestora. De exemplu, orice tensiune poate genera o stare de stres, cu toate ca nu toate tensiunile sunt negative. Unele dintre ele pot energiza corpul punand sangele in miscare si mintea la contributie. Modul in care individul percepe tensiunea respectiva si o gestioneaza este cel care faciliteaza sau nu instalarea starii de stres. Dar ce anume poate determina aparitia stresului la locul de munca?
Pe langa factorii personali (oboseala, graba, teama, probleme de sanatate, senzatia de pierdere a controlului, excese etc.) care intervin si care accentueaza o tensiune transformand-o in stress, exista la locul de munca si o serie de surse specifice care pot genera astfel de stari:
Prea multe sarcini efectuate in acelasi timp – Toate joburile au stipulate in fisa de post o serie de responsabilitati, sarcini, activitati si actiuni specifice. Numai ca, in situatia in care angajatul ajunge sa desfasoare simultam mai multe astfel de indatoriri, fiecare avand o importanta deosebita si necesitand multa atentie si/sau mult efort, persoana in cauza are sanse mari sa se confrunte cu o stare de stres generata de teama de a nu gresi in niciuna dintre activitatile sale.
Presiunea deadline-urilor – Termenele limita de predare pot deveni extrem de stresante mai ales pentru cei care nu si-au gestionat in mod corect timpul si actiunile si ajung sa fie presati de timp. De asemenea, deadline-urile pentru proiectele la care colaboreaza si alte persoane care nu si-au indeplinit sarcina la timp, poate deveni o sursa de stres pentru angajatul care, cu toate ca si-a indeplinit sarcinile, nu poate preda lucrarea conform cererilor conducerii.
Lipsa unei bune pregatiri sau instruiri pentru activitatea desfasurata – Exista nenumarate situatii in care unele persoane sunt puse sa faca anumite activitati cu toate ca nu au pregatirea aferenta sau nu li s-a facut o instruire adecvata. In aceste conditii, este si firesc ca persoana respectiva sa fie „suprasolicitata”, ceea ce ii determina o stare de stres accentuata de greutatea desfasurarii actiunilor.
Prea multi „sefi” – In momentul in care o persoana are mai multi superiori, fiecare dintre acestia cerandu-i o serie rapoarte sau actiuni, unele care se suprapun sau chiar intra in contradictie, angajatul devine dezorientat, nemaistiind cui i se suboroneaza si ce anume are de facut.
Incertitudine – Atunci cand angajatul, fie nu are siguranta locului de munca sau fie cand nu stie foarte clar ce anume are de facut sau care este ierarhia in organizatia din care face parte, stresul se instaleaza extrem de usor.
Lipsa unor bune conditii de lucru – Conditiile fizice de la locul de munca pot deveni stresante mai ales atunci cand exista prea mult zgomot de fond, bruiaj, vibratii, lumina slaba, temperatura prea scazuta sau prea ridicata (sau variatii ale temperaturii), spatiu redus, neaerisit, expunere la substante toxice, lipsa echipamentelor necesare etc. Oricare dintre acestea poate determina aparitia stresului, reducand, in acelasi timp, si satisfactia la locul de munca.
Politica organizationala si/sau tipul de management – Modul in care functioneaza organizatia si tipul de management se reflecta si in starea generala a angajatilor. O companie care are un management echilibrat si orientat spre angajat, va avea salariati relaxati, productivi si atrasi de ceea ce fac. In schimb, un management autoritar, o politica rigida, nepermisiva va insufla in permanata angajatilor o starea de teama care se finalizeaza prin stres.
Neintelegeri intre angajati – In momentul in care intre doi angajati exista o serie de neintelegeri care nu sunt indepartate, starea de tensiune care apare este o sursa sigura de stres atat pentru cei implicati, cat si pentru restul angajatilor care fac parte din colectivul respectiv. In aceasta situatie, conducerea ar trebui sa intervina pentru detensionare, fie prin lamurirea problemei, fie prin separarea partilor combatante.
Supravegerea prin camere de luat vederi – Efectul „big brother” este extrem de puternic mai ales in prima faza in care angajatii constientizeaza faptul ca fiecare miscare le este urmarita si analizata prin intermediul camerelor de luat vederi. Stresul se instaleaza in timp datorita presoinii psihologice exercitate de sistemele de urmarire.
Stresul nu apare brusc si la cote maxime. El trece prin mai multe faze care ii permit individului sa ia masurile potrivite pentru ameliorarea starii si inlaturarea factorilor generatori. Din acest motiv, pentru a evita ca stresul sa afecteze un numar mare de angajati, managementul, sustinut de departamentul de resurse umane, poate analiza pe baza chestionarelor interne, care sunt sursele de stres ale salariatilor si sa incerce inlaturarea acestor factori negativi.