Burnout-ul a devenit una dintre cele mai frecvente afecțiuni psihologice în rândul angajaților din întreaga lume.

Conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), burnout-ul este definit ca o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală, cauzată de stresul cronic la locul de muncă. Însă, mai puțin discutat este modul în care programul săptămânal de muncă, și în mod special distribuția zilelor lucrătoare, poate influența intensitatea burnout-ului.

Care zi a săptămânii este cea mai dificilă pentru angajati?

Un studiu publicat recent a arătat că angajații cu burnout percep ziua de luni ca fiind cea mai dificilă din întreaga săptămână. Aceasta nu este doar o percepție subiectivă, ci un fenomen bine documentat psihologic.

Luni, angajații se confruntă cu o acumulare de stres din cauza reîntoarcerii la muncă după weekend, iar acest lucru poate amplifica senzația de epuizare mentală. Acesta este un exemplu clasic al „sindromului de luni”, o stare de anxietate și stres care are loc înainte de începutul unei noi săptămâni de muncă.

Psihologic vorbind, această zi este încărcată cu un cumul de presiune pentru a finaliza sarcinile amânate și pentru a face față unui program încărcat de muncă. De asemenea, lipsa unui weekend de recuperare adecvată și presiunea de a respecta termenele limită creează un cerc vicios al stresului. Potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California, “primăvara stresului” este o tendință care se întâmplă de obicei în prima parte a săptămânii, fiind asociată cu sarcinile grele, volumul mare de muncă și lipsa unui suport emoțional adecvat.

Ziua de Miercuri: Apogeul stresului

De asemenea, mijlocul săptămânii, mai precis ziua de miercuri, este adesea citată ca un punct de apogeu în ceea ce privește stresul resimțit de angajați. Miercuri, angajații sunt adesea la jumătatea drumului, ceea ce poate induce un sentiment de oboseală generalizată și de dificultate în menținerea unui nivel constant de energie pe tot parcursul zilei. Aceasta este o etapă psihologică de epuizare în care angajații se simt copleșiți de volumul de muncă și de presiunea de a face față multiplelor responsabilități.

Ziua de Vineri: Marea ușurare

În contrast, ziua de vineri este percepută de mulți angajați ca fiind cea mai ușoară zi din săptămână. Unii cercetători în domeniul psihologiei comportamentale sugerează că acest lucru se datorează anticipării zilelor de weekend și reducerea stresului. De asemenea, angajații care se simt copleșiți de sarcinile săptămânii tind să fie mai motivați vineri pentru a finaliza activitățile curente pentru a putea intra într-o perioadă de relaxare. Această zi este asociată cu un sentiment de eliberare, chiar și pentru angajații care se confruntă cu burnout.

Factori care influențează experiența de burnout în fiecare zi a săptămânii

Burnout-ul nu depinde doar de zilele săptămânii, ci și de alte aspecte legate de locul de muncă. Acesta poate fi amplificat de tipul de program de muncă, de cultura organizațională, de suportul managerial și de gradul de autonomie al angajatului. De exemplu:

• - Programul de muncă neregulat sau prelungit: Studiile arată că angajații care lucrează în ture sau care au programe de muncă mai lungi sunt mult mai predispuși să experimenteze burnout, iar acest lucru poate fi agravat de zilele de luni sau de miercuri. Lipsa unui echilibru între viața profesională și cea personală este un factor semnificativ în apariția epuizării.

• - Munca de acasă vs. munca la birou: Un alt studiu realizat de cercetători din cadrul Universității Harvard a demonstrat că angajații care lucrează de acasă pot experimenta o intensificare a burnout-ului, din cauza lipsei unei delimitări clare între muncă și viața personală. De asemenea, aceștia resimt o presiune mai mare de a fi constant „conectați”, ceea ce afectează nu doar motivația, ci și performanța lor în timpul săptămânii.

Cum pot angajatorii să prevină burnout-ul și să imbunătățească bunăstarea angajaților?

Ca psiholog în resurse umane, este esențial ca angajatorii să implementeze soluții adecvate pentru prevenirea burnout-ului și pentru promovarea unei culturi organizaționale sănătoase. Iată câteva recomandări:

1. 1. Implementarea unui program de lucru flexibil: Oferirea posibilității de a lucra de acasă sau de a ajusta orele de muncă poate reduce semnificativ nivelul de stres resimțit de angajați. Mai multe companii au adoptat deja programe flexibile, ceea ce a dus la o creștere a satisfacției angajaților și la o reducere a burnout-ului.

2. 2. Programe de relaxare și gestionare a stresului: Organizarea de sesiuni de mindfulness, yoga sau consiliere psihologică poate ajuta angajații să facă față mai bine stresului cotidian. Aceste practici sunt esențiale pentru menținerea unui echilibru emoțional sănătos și pentru prevenirea epuizării.

3. 3. Reducerea volumului de muncă: Organizarea sarcinilor într-un mod mai echilibrat pe parcursul săptămânii poate contribui la reducerea sentimentului de copleșire. De exemplu, evitarea supraîncărcării angajaților cu sarcini dificile luni sau miercuri și încurajarea unor zile de muncă mai ușoare vineri ar putea contribui la o reducere a stresului general.

4. 4. Cultura feedback-ului pozitiv: Crearea unui mediu în care angajații se simt apreciați și susținuți este esențială. Încurajarea unui feedback constant, pozitiv, poate îmbunătăți starea de bine a angajaților și poate preveni sentimentul de epuizare.

Burnout-ul rămâne o problemă semnificativă la locul de muncă, iar modul în care zilele săptămânii influențează acest fenomen este o zonă de interes importantă pentru psihologi și manageri.

Ziua de luni și mijlocul săptămânii, precum și un program de muncă neregulat sau supraîncărcat, pot amplifica stresul și epuizarea. Prin implementarea unor strategii de prevenire a burnout-ului și prin crearea unui mediu de lucru mai echilibrat și flexibil, organizațiile pot contribui semnificativ la protejarea sănătății mentale a angajaților lor.

Sursa foto: freepik.com